Endoscopia digestivă superioară (EDS) este o investigație prin care sunt vizualizate esofagul, stomacul și duodenul, realizată cu ajutorul unui aparat optic ce este introdus în aparatul digestiv superior prin cavitatea bucală.
Endoscopia este necesară pentru a depista afecțiuni de tipul inflamației, ulcerației, infecțiilor, sângerărilor, tumorilor sau a altor leziuni la nivelul tubului digestiv superior.
Această intervenție este folosită și în tratarea hemoragiilor sau a polipilor la acest nivel sau pentru prelevarea de țesut necesar pentru biopsie.
Cum știți că aveți nevoie de o endoscopie digestivă superioară?
Endoscopia digestivă este recomandată de medic ca urmare a unor simptome ca: dureri abdominale, vărsături, sângerare, dificultăți la înghițire.
Alte situații în care puteți avea nevoie de o endoscopie sunt legate de monitorizarea evoluției unor afecțiuni ale tubului digestiv superior diagnosticate anterior.
Tot ca urmare a recomandării medicului dumneavoastră, endoscopia poate fi utilă pentru efectuarea de intervenții de oprire a unor sângerări sau pentru extragerea unor polipi.
Cum vă pregatiți pentru endoscopia digestivă superioară
Este contraindicat să consumați alimente (inclusiv lichide) cu mai puțin de 6 ore înainte de a efectua intervenția, pentru ca stomacul să aibă timp să se golească. Trebuie sa aveti de asemenea un regim alimentar bine gandit. În caz contrar puteți resimți foarte acut senzația de vomă. De asemenea, deoarece reușita intervenției depinde de gradul în care cooperați cu medicul, un rol importat în pregătire îl are și pregătirea psihologică.
În situația în care suferiți de alte afecțiuni pentru care urmați un anumit tratament, veți stabili împreună cu medicul modul de pregătire, personalizat pe situația dumneavoastră specifică.
Este indicată informarea prealabilă a medicului în special în situația în care suferiți de alergii, afecțiuni pulmonare sau cardiace, diabet, dacă luați medicamente anticoagulante sau dacă tolerați greu procedura de anestezie.
Înainte de investigare trebuie să înțelegeți în ce constă analiza și care sunt motivele pentru care vă este necesară. De asemenea, este important să aflați care pot fi riscurile, în strânsă legătură cu starea dumneavoastră de sănătate.
Cum decurge analiza
Endoscopul, instrumentul cu care se realizează analiza, este format în principal dintr-un tub lung si flexibil care are la capăt o camera video de mici dimensiuni și o sursă de lumină.
Pacientul, aflat în general sub anestezie locală, înghite acest dispozitiv care ulterior va fi ghidat de către medicul specialist pentru vizualizarea zonelor afectate. Imaginile captate cu ajutorul endoscopului sunt transmise pe un monitor și sunt analizate de medic în timp real.
Procedura durează între 2 și 10 minute, în funcție de ce altă intervenție este făcută odată cu endoscopia.
În timpul analizei pacientul se află întins pe partea stângă. În urma anesteziei va simți o amorțeală la nivelul limbii și gâtului. După introducerea endoscopului, pot apărea stări de greață, balonare, ușoară durere abdominală sau o falsă senzație că nu poate respira.
În tot timpul intervenției pacientul trebuie să încerce să se relaxeze și să respire rar și profund. Perioada de recuperare după endoscopia digestivă
Recuperarea după endoscopie se face rapid, fiind permis consumul de alimente și apă la o oră după terminarea intervenției. După efectuarea endoscopiei, senzația de balonare, de gât uscat, iritat sau inflamat poate persista pentru câteva zile.
Care sunt riscurile endoscopiei digestive superioare
O categorie importantă de reacții adverse posibile se referă la cele legate de medicamentele folosite pentru anestezie. Acestea pot induce stare de greață, senzația de uscăciune a gurii sau urticarie.
Atunci când intervenția este efectuată în scop de screening (vizualizare) a sistemului digestiv superior, riscurile implicate sunt minime. Rareori pot aparea sângerări (0,15% din cazuri) sau perforarea esofagului sau a pereților stomacului (raportată extrem de rar).
Alte riscuri, de asemenea rar întâlnite, sunt aritmia (bătăile inimii devin severe și neregulate), aspirație pulmonară, apariția unor infecții (riscul de endocardită este estimat la 1 din 5-10 milioane de pacienți) sau depresie respiratorie.
Endoscopia terapeutică poate induce complicații de tipul sângerare sau perforație, dar acestea sunt extrem de rare.
Pentru mai multe detalii, vă invit să intrăm în Contact prin telefon, email sau să vă faceți o programare.