Cu toții suntem de acord că în secolul XXI copii sunt mult mai atrași de tehnologie decât de jocuri în aer liber. Mai știm că în general părinții și societatea sunt de vină. Nimic nou. Deja ne-am obișnuit. Însă nu ne săturăm să parlamentăm despre acest subiect și să dăm vina pe vremurile în care tărim folosind neîncetat expresia “pe vremea mea…”.
Copii
Aflându-mă în parc zilele trecut am surprins acest episod. Doi copii au lăsat bicicletele la o parte și se “chinuiau” să doboare un record la nu știu ce joc de pe telefon. Un episod clasic și banal. Am stat aproximativ o oră prin zonă, iar ei, nemișcați, “butonau” telefonul de zor. Nu vreau să vă repet ce știți deja, hai să mergem în profunzimea problemei.
Acești copii, proveniți după port dintr-o familie din clasa de mijloc, au primit de la părinți câte o bicicletă și implicit, un telefon. Bicicleta pentru sport, iar telefonul pentru a putea fi găsiți de părinți. Pentru că trăim într-o societate modernă în care timpul e foarte prețios, odrasele au fost lăsate de către părinți să se joace prin parc fiindcă aceștia, cel mai probabil, se aflau la locul de muncă.
În general orice părinte dorește ce e mai bun pentru copilul lui și de aceea face sacrificii de orice fel pentru ca acesta să aibă o viață cât mai liniștită. Își sacrifică timpul și muncește uneori peste program că să ii poate cumpăra copilului tot ce acesta își dorește pentru că așa a văzut în jurul lui.
Dacă e ceva normal ca prietenii tăi să aibă ultimul model de telefon, de bicicletă, ultima modă în materie de haine, atunci e la fel de normal ca și tu să ai. Părinții nu pot zice “Nu” copiilor fiindcă aceștia o vor lua pe “căi greșite”. Și de aici începe marea problema a cercului vicios.
Dacă ești în postura de părinte și vrei ca odrasla să nu ducă lipsă de nimic trebuie să lucrezi foarte mult. Dacă stai pentru program sau ai mai multe job-uri, atunci nu ai timp pentru educația lui. Pentru că nu petreci suficient timp cu el, acesta va fi educat de către societate prin puterea exemplului. Iar tu, ca părinte, trebuie să lucrezi din ce în ce mai mult.
Acest cerc vicios va atinge apogeul în adolescența copilului când el va cere din ce în ce mai mult, tu nu ii vei putea oferi, iar el îți va reproșa că nu ai fost alături de el în momentele cheie din viața lui. Din prea multă dragoste și sacrificu ajungi să faci un lucru pentru care copilul te va respinge.
Hai să o luăm invers. Dacă ai un job cu ore puține de program îți rămâne mult timp pe care îl poți petrece alături de copilul tău. Evident, nu o să ai o situație financiară foarte bună, deci nu o să-i cumperi toate prostiile ce le vede în jurul său.
Dar tu, ca părinte, te vei putea ocupa personal de educația lui și îl vei face să înțeleaga care sunt cu adevărat valorile în viață. Vei putea să te joci cu el, să faci sport cu el și vei fi lângă el în orice moment când va avea nevoie. Apogeul acestui ciclu va fi atins când tânărul va păși pe picioarele lui în viață. Poate nu îți va mulțumi explicit, dar contribuția ta se va regăsi la orice acțiune a lui.
Evident, pot exista excepții peste excepții, însă un lucru e cert: banii sau alte bunuri nu pot suplini atenția și prezenta părinților. Ne dăm seama de asta în fiecare zi, dar în majoritatea cazurilor este prea târziu.